Adresă: comuna Târgșoru Vechi, județul Prahova
tel./fax: +40244 514 437, +40244 522 656
e-mail: office@histmuseumph.ro
relatiipublice.muzeuistorie@yahoo.com
Rezervaţia arheologică Târgşoru Vechi este situată la aproximativ 8 km. vest de municipiul Ploieşti, de o parte şi alta a şoselei Ploieşti – Târgşor, teritoriul său fiind străbătut de pârâul Leaota. Cercetarea arheologică a perimetrului rezervaţiei a început în anul 1956, când arheologul Gh. Cantacuzino trasează primele secţiuni în perimetrul curţii voievodale. În decursul celor peste 50 de ani de cercetări sistematice aproape neîntrerupte, şi-au adus contribuţia o pleiadă de arheologi printre care îi menţionăm pe Gh. Diaconu (sufletul şantierului timp de 45 de ani), D. Popescu, V. Teodorescu, N. Constantinescu, D.V. Rosetti, S. Morintz, D. Lichiardopol, Al. Niculescu.
Târgul medieval este atestat documentar la 6 august 1413, într-un privilegiu acordat de voievodul Mircea cel Bătrân braşovenilor, sub numele de Novum Forum (oraşul nou). Curtea domnească ridicată în cadrul târgului medieval de la Târgşor, din care se păstrează curtina, fundaţiile caselor domneşti şi a celorlalte construcţii din interiorul acesteia, precum şi biserica ridicată în timpul domnitorului Antonie Vodă din Popeşti (1669-1672), a cunoscut de asemenea mai multe faze constructive şi de refaceri.
Cercetările arheologice derulate pe malurile Leaotei au scos la lumină urme de locuire ce definesc toate epocile din paleolitic şi până în secolul al XIX-lea. Practic este locul ideal pentru cercetători de a studia relaţiile şi interacţiunile dintre epoci, populaţii, mode. Unicatul descoperirilor îl reprezintă însăşi posibilitatea cercetării lor în paralel şi ca atare realizarea unei foarte importante comparaţii a datelor arheologice între diferitele ansambluri care alcătuiesc situl.
Epoca romană este una dintre cele mai bine reprezentate în cuprinsul acestei rezervaţii arheologice, aici fiind documentate urmele unui castru şi a termelor amplasate extramuros ale acestuia. Castrul este situat la aproximativ 60 m est de terme, de o parte şi alta a şoselei Strejnic – Târgşor. În toate complexele menţionate mai sus au fost descoperite cărămizi cu ştampile ale unităţilor romane care au staţionat în castrul de la Târgşoru Vechi Leg(io) XI C(laudia) P(ia) F(idelis) şi Cohors I Commagenorum.
Necropola din secolele III-IV p.Chr. descoperită şi cercetată la Târgşoru Vechi, se află situată la est şi sud-est de incinta curţii domneşti. Din cercetările întreprinse în această necropolă s-a putut observa existenţa a două orizonturi funerare. Prima fază este reprezentată de necropola sarmatică; al doilea orizont funerar este reprezentat de necropolă de tip Sântana de Mureş – Cerneahov, fiind cea mai mare necropolă cercetată până în prezent pe teritoriul Munteniei.
Secolele V-VII p. Chr. sunt documentate prin cercetarea unor locuinţe situate pe ambele maluri ale Leaotei, fiind vorba cel mai probabil de două aşezări de tip Ipoteşti – Cândeşti. La Târgşoru Vechi a fost cercetat un mormânt de călăreţ avar înhumat cu resturile parţiale ale calului, arme, piese de centură, piese de harnaşament. Acest complex singular în contextul descoperirilor din această parte a ţării se încadrează din punct de vedere cronologic la sfârşitul secolului VII şi începutul secolului VIII.
Din secolele VIII-X au fost identificate vestigii aparţinând unui număr de trei aşezări de tip Dridu.
