Adresă: str. George Enescu, nr. 3, oraș Vălenii de Munte, județul Prahova
tel./fax: +40244 280 861
Şef secţie: muzeograf Mihaela Voicea
În reţeaua muzeelor din ţara noastră, Casa memorială „Nicolae Iorga”, aflată în centrul istoric al oraşului Vălenii de Munte, ocupă un loc special; muzeul omagiază personalitatea marelui savant român, născut la Botoşani în anul 1871, istoric de renume mondial, memorialist, om de o vastă cultură, critic şi istoric literar, profesor universitar şi om politic.
Casa, în care a locuit mai bine de 30 de ani cu familia, este lucrată în stil brâncovenesc şi atestată documentar în 1833; a fost cumpărată de profesor, de la urmaşii polcovnicului Panca, o casă mare, din regiunea subcarpaţilor Munteniei. În interior, ansamblul exponatelor evocă personalitatea marelui savant, expoziţia permanentă reuşind să redea, cu fidelitate, atmosfera de lucru din casa profesorului, ambianţa trăirii sale în simplitate şi demnitate. Un hol lung, care desparte biroul de lucru şi dormitorul de salonaşul mic şi salonul de primire, întâmpină vizitatorul cu piese de mobilier, scoarţe populare basarabene, două litografii reprezentând pe domnitorul Al. I. Cuza şi Elena Cuza, dar şi portretul profesorului Nicolae Iorga, pictat de fiica sa Magda, în anul 1930.
Biroul de lucru rămâne însă centrul de interes, fiind locul sacru în care savantul şi-a desăvârşit opera; pe birou, mapa din piele, călimara de cerneală
şi pana de scris, par încă să aştepte venirea profesorului; biblioteca este alcătuită din volume tipărite la Tipografia „Datina Românească” şi alte publicaţii din literatura universală.
Lângă biroul de lucru se află dormitorul, cu mobilierul lucrat în stil popular, de factură orăşenească, realizat la Câmpulung Moldovenesc, în 1911, icoane pe sticlă şi lemn din secolele XVIII-XIX, broderii lucrate în punct românesc, toate vorbesc de preţuirea artei populare româneşti.
Salonaşul mic era locul unde Ecaterina Iorga îşi primea oaspeţii. Aici vizitatorul poate admira portretul acesteia pictat de Sever Burada, în 1925, biroul la care a scris, canapeaua şi fotoliile, fotografii de familie şi calendarul istoric pentru români, rămas la luna şi anul asasinării profesorului Iorga.
Salonul mare de primire are aceeaşi notă populară, cu mobilier şi tapiţerii ce au ca elemente arta populară. Sunt prezente aici tablouri originale de Nicolae Grigorescu, Catul Bogdan, Elena Popeea şi Eugen Voinescu.
Corpul al doilea al clădirii se compune din patru camere situate la parter şi etaj, adăugate de profesor după 1910, destinate a fi dormitoarele copiilor. Sălile de la etaj adăpostesc o expoziţie documentară, cu privire la activitatea savantului în ţară şi peste hotare. În vitrine sunt expuse documente, fotografii, medalii reprezentând momente din activitatea publică a savantului, Prim Ministru, preşedinte al Comisiei Monumentelor Istorice, Preşedinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor, ş.a.
În sala a doua, este expus costumul de academician pe care Nicolae Iorga l-a purtat la şedinţele solemne ale Academiei Române; fotografii şi documente ce ilustrează activitatea savantului în Franţa, Italia, Albania.
Casa memorială „Nicolae Iorga” este deschisă permanent iubitorilor de cultură, care doresc să cunoască adevăratele valori naţionale.
