Adresa: Str. Orzoaia de Sus, nr. 12, oraș Urlaţi, județ Prahova
tel./fax: +40244 271 721
e-mail: conaculbellu@yahoo.com
muzeuistorieprahova@gmail.com
Program de vizitare: Miercuri-Duminică 9.00– 17.00, ultima intrare la ora 16.30
Luni, Marţi – închis
Cumpără bilete online: https://booktes.com/bilet/muzeul-conacul-bellu-urlati
Şef serviciu: Sanda Gabriela Nicolau
Muzeul „Conacul Bellu”, amplasat în partea de nord-est a oraşului Urlaţi, este un monument reprezentativ pentru arhitectura veche românească; a făcut parte dintr-un complex arhitectonic ce datează de la jumătatea secolului al XIX-lea şi a aparţinut familiei Bellu, al cărui nume astăzi se leagă aproape invariabil numai de cimitirul bucureştean. Dar aceasta a lăsat urme puternice în cultura românească.
Conacul de azi este unul dintre cele mai frumoase din Ţara Românească şi adăposteşte o parte importantă din colecţiile baronului Alexandru Bellu (1850 – 1921). Întreg domeniul a fost dăruit Academiei Române de către soţia lui Alexandru Bellu, Alexandrina, în anul 1926. Din 1953, în actuala clădire a fost organizat un interesant muzeu. După 1990, Conacul Bellu a beneficiat de întreaga atenţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova. De-a lungul anilor s-au efectuat mai multe intervenţii la clădire (1994, 1995 şi 1997); demersurile de salvare a conacului, ce a rezistat tuturor vicisitudinilor vremii au continuat şi, în martie 2004, clădirea a intrat într-un amplu şi complex proces de restaurare capitală, ce s-a încheit în mai 2009.
Clădirea păstrată până astăzi este compusă din mai multe încăperi, mobilate cu diverse piese vechi, reunind epoci, stiluri şi origini de tot felul: italiană, florentină, bologneză, franceză, austriacă, arabă, dar şi românească, cu precădere brâncovenească. Delimitarea unor camere s-a realizat prin tehnica arcadelor; în unele camere plafoanele au fost realizate prin grinzi de lemn. De pe pereţii holului şi ai sălii de primire ne „privesc” portretele Domnitorului Barbu Ştirbei cu doamna sa Elisabeta, portretul soţiei Domnitorului Gh. Bibescu în costum naţional, litografii pe hârtie semnate Carol Popp de Szatmarry, Paris, 1851.
Piesele de mobilier emană şi ele atmosfera de altădată, pe care am dorit s-o recreăm. O bibliotecă în stil Biedermaier adăposteşte o colecţie de carte rară, reputatului bibliofil Alexandru Bellu revenindu-i meritul de a fi achiziţionat lucrări ale scriitorilor antici greci şi latini şi opere din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea.
Dormitorul impresionează prin fast şi solemnitate: un pat cu baldachin în stil Ludovic al XVI-lea, o comandă în stil renascentist. Mai putem admira picturi aparţinând unor nume celebre: Ştefan Luchian, Ştefan Popescu, Sever Burda şi Theodor Aman. Stampele japoneze, atât de preţuite de impresionişti, nu lipsesc din expoziţia de bază.
Conacul se completează cu o cramă construită cu bolţi în stil Avella, ce prezintă practica viticulturii în zona Dealu Mare. Aici sunt etalate, printre altele, călcătoare şi linuri din piatră din perioada romană.
În Lapidariumul ce a fost organizat la subsolul casei au fost adăpostite numeroase capiteluri, coloane de piatră de pe vremea lui Constantin Brâncoveanu, pisanii ce au fost salvate din ruine în secolul al XIX-lea de către colecţionar.
Alexandru Bellu, cu titlul nobiliar moştenit, descendent al marilor familii Ghica-Văcărescu, Cantacuzino şi Ştirbei şi-a închinat viaţa artei fotografice şi colecţiilor sale pe care le-a dăruit ţării.
